Gradele de rudenie exprimă
apropierea, mai mare sau mai mică, a legăturii de sânge dintre rude. Acestea
rezultă din numărul de naşteri sau de generaţii care despart rudele în linie
dreaptă şi, respectiv, din însumarea numărului de naşteri (sau de generaţii)
care despart pe fiecare dintre rudele colaterale de ascendentul lor comun cel
mai apropiat.
Există astfel două feluri de rudenie:
1)
rudenia
în linie dreaptă - unde calculul este
simplu, numărând efectiv naşterile, fie în sens ascendent (de la fiu spre tată,
bunic, străbunic etc.), fie în sens descendent (adică invers).
2)
rudenia
în linie colaterală - unde numărăm naşterile
urcând până la ascendentul comun, şi apoi coborând până la ruda pentru care
dorim să calculăm gradul.
Observăm
că în cazul rudeniei în linie dreaptă, nu se pune problema
„ascendentului comun”, deoarece rudele sunt ei înşişi ascendent (respectiv
descendent) unul pentru altul, practic, calculul se face fie doar prin „urcare"
(în cazul rudeniei în linie dreaptă ascendentă), fie prin „coborâre" (în
cazul celei descendente), deci nu va exista simultan urcare şi coborâre, pentru
că în caz contrar, ar fi rudenie în linie colaterală. De exemplu, fraţii sunt
rude de gradul II, deoarece, măsurăm un „pas" (un grad) până la
ascendentul comun (părintele), şi un al doilea „pas" (grad) până la frate.
Gradul I:
Ø copilul faţă de părinte;
Ø părintele faţă de copil.
Observăm că rudenia de gradul I există doar între părinţi şi copii.
Gradul II:
Ø fraţii între ei;
Ø nepotul (de fiu) faţă de bunic;
Ø bunicul faţă de nepot.
Gradul III:
Ø nepotul (de frate) faţă de unchi;
Ø unchiul faţă de nepot;
Ø nepotul (de fiu) faţă de străbunic;
Ø străbunicul faţă de nepot.
Gradul IV:
Ø
verii primari între ei;
Ø
nepotul faţă de unchiul mare (fratele bunicului);
Ø
unchiul mare faţă de nepotul fratelui său.
Căsătoria între rude
Articolul 274 din Noul cod civil interzice încheierea căsătoriei între
rudele în linie dreaptă, precum şi între cele în linie colaterală până la al
patrulea grad inclusiv (veri primari). De exemplu, este interzisă
căsătoria între tată şi fiică, bunic şi nepoată, unchi şi nepoată sau mătuşă şi
nepot.
Totuși, pentru motive temeinice, căsătoria între veri
primari poate fi autorizată de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie îşi
are domiciliul cel care cere încuviinţarea. Instanţa se va putea pronunţa pe
baza unui aviz medical special dat în acest sens.
Ce sunt afinii?
Afinii sunt rudele unui soţ, cu celălalt soţ.
Afinitatea este o legătură juridică „de rudenie” (impropriu spus, pentru că
afinii nu sunt rude) derivată din căsătorie; este un fel de „înrudire” prin
alianţă între rudele unui soţ şi celălalt soţ. Ca atare, nu putem extinde
afinitatea dincolo de celălalt soţ, deci rudele unui soţ cu rudele celuilalt
soţ nu sunt afini şi nu au nicio legătură de rudenie sau de afinitate din punct
de vedere juridic.
Reţinem astfel că deşi, popular, se consideră „cuscrii” (părinţii soţilor)
ca fiind rude, în realitate aceştia nu sunt nici rude, nici afini. Afini sunt,
de exemplu, părinţii unui soţ, cu celălalt soţ.
Gradul afinilor este acelaşi cu gradul de rudenie al rudelor soţului faţă
de soţ. De exemplu, fraţii sunt rude de gradul II, deci fratele unui soţ este
afin de gradul II cu celălalt soţ.
Soţii nu sunt rude şi nici afini între ei.
Ordine de venire la moștenire
Soțul supraviețuitor vine la moștenire în temeiul legii (art.970 Cod
Civil), dacă la data deschiderii moștenirii, nu există o hotărâre de divorț
definitivă.
ATENȚIE !!! Deschiderea moștenirii are loc în momentul decesului unei persoane. Dezbaterea
procedurii succesorale este o etapa în vederea obținerii certificatului de
moștenitor și este precedată și condiționată de deschiderea succesiunii.
