Gradele de rudenie. Ordinea de venire la moștenire

 

Gradele de rudenie exprimă apropierea, mai mare sau mai mică, a legăturii de sânge dintre rude. Acestea rezultă din numărul de naşteri sau de generaţii care despart rudele în linie dreaptă şi, respectiv, din însumarea numărului de naşteri (sau de generaţii) care despart pe fiecare dintre rudele colaterale de ascendentul lor comun cel mai apropiat.

Există astfel două feluri de rudenie:

1)    rudenia în linie dreaptă - unde calculul este simplu, numărând efectiv naşterile, fie în sens ascendent (de la fiu spre tată, bunic, străbunic etc.), fie în sens descendent (adică invers).

2)    rudenia în linie colaterală - unde numărăm naşterile urcând până la ascendentul comun, şi apoi coborând până la ruda pentru care dorim să calculăm gradul.

 

Observăm că în cazul rudeniei în linie dreaptă, nu se pune problema „ascendentului comun”, deoarece rudele sunt ei înşişi ascendent (respectiv descendent) unul pentru altul, practic, calculul se face fie doar prin „urcare" (în cazul rudeniei în linie dreaptă ascendentă), fie prin „coborâre" (în cazul celei descendente), deci nu va exista simultan urcare şi coborâre, pentru că în caz contrar, ar fi rudenie în linie colaterală. De exemplu, fraţii sunt rude de gradul II, deoarece, măsurăm un „pas" (un grad) până la ascendentul comun (părintele), şi un al doilea „pas" (grad) până la frate.

Gradul I:

Ø  copilul faţă de părinte;

Ø  părintele faţă de copil.

 

Observăm că rudenia de gradul I există doar între părinţi şi copii.

Gradul II:

Ø  fraţii între ei;

Ø  nepotul (de fiu) faţă de bunic;

Ø  bunicul faţă de nepot.

 

Gradul III:

Ø  nepotul (de frate) faţă de unchi;

Ø  unchiul faţă de nepot;

Ø  nepotul (de fiu) faţă de străbunic;

Ø  străbunicul faţă de nepot.

 

Gradul IV:

Ø  verii primari între ei;

Ø  nepotul faţă de unchiul mare (fratele bunicului);

Ø  unchiul mare faţă de nepotul fratelui său. 

 

Căsătoria între rude

Articolul 274 din Noul cod civil interzice încheierea căsătoriei între rudele în linie dreaptă, precum şi între cele în linie colaterală până la al patrulea grad inclusiv (veri primari). De exemplu, este interzisă căsătoria între tată şi fiică, bunic şi nepoată, unchi şi nepoată sau mătuşă şi nepot.

Totuși, pentru motive temeinice, căsătoria între veri primari poate fi autorizată de instanţa de tutelă în a cărei circumscripţie îşi are domiciliul cel care cere încuviinţarea. Instanţa se va putea pronunţa pe baza unui aviz medical special dat în acest sens.

Ce sunt afinii?

Afinii sunt rudele unui soţ, cu celălalt soţ.

Afinitatea este o legătură juridică „de rudenie” (impropriu spus, pentru că afinii nu sunt rude) derivată din căsătorie; este un fel de „înrudire” prin alianţă între rudele unui soţ şi celălalt soţ. Ca atare, nu putem extinde afinitatea dincolo de celălalt soţ, deci rudele unui soţ cu rudele celuilalt soţ nu sunt afini şi nu au nicio legătură de rudenie sau de afinitate din punct de vedere juridic.

Reţinem astfel că deşi, popular, se consideră „cuscrii” (părinţii soţilor) ca fiind rude, în realitate aceştia nu sunt nici rude, nici afini. Afini sunt, de exemplu, părinţii unui soţ, cu celălalt soţ.

Gradul afinilor este acelaşi cu gradul de rudenie al rudelor soţului faţă de soţ. De exemplu, fraţii sunt rude de gradul II, deci fratele unui soţ este afin de gradul II cu celălalt soţ.

Soţii nu sunt rude şi nici afini între ei.

Ordine de venire la moștenire

Soțul supraviețuitor vine la moștenire în temeiul legii (art.970 Cod Civil), dacă la data deschiderii moștenirii, nu există o hotărâre de divorț definitivă.

ATENȚIE !!! Deschiderea moștenirii are loc în momentul decesului unei persoane. Dezbaterea procedurii succesorale este o etapa în vederea obținerii certificatului de moștenitor și este precedată și condiționată de deschiderea succesiunii.